filozofia iudaismului

Iudaismul este religia poporului evreu. Originile sale trebuie căutate în Orientul Apropriat, în Mesopotamia, Canaan şi Egipt. Acesta este spaţiul în care strămoşii evreilor au trăit timp de un mileniu, înainte ca documentele scrise să îi menţioneze sub numele de Israel şi înaite ca un stat al evreiilor să se constituie în regiunea numită Palestina, între munţii Libanului şi Peninsula Sinai.

Iudaismul este original, în primul rînd pentru că poate fi considerat ca cea mai veche dintre religiile monoteiste. Nucleul acestei religii este credinţa într-o singură divinitate, Dumnezeu, şi negarea existenţei oricărui alt zeu.

Vă propunem spre atenţie o expoziţie virtuală de documente la tema respectivă:

 

Bebe, Pauline. Femeile şi iudaismul. Bucureşti: HASEFER, 2002. – 343 p.

Dicţionarul reuneşte articole consacrate femeilor din Biblie şi Talmud: Estera, Rut, Lilit, Eva, cît şi articole cuprinzînd teme ce privesc femeile:căsătoria,  poligamia, avortul, incestul, contracepţia, adulterul, modestia, etc.

PAULINE BEBE este prima femeie rabin al Comunităţii evreieşti din Paris. 

Goldberg, Sylvie Anne. Clepsidra: Eseu despre pluritatea timpurilor în iudaism. -  Bucureşti: HASEFER, 2002. – 448 p.

Această carte ambiţionează să scoată în evidenţă importanţa unei teme oarecum ignorată de către istorie: multitudinea registrelor temporale. Ea înfăţişează felul în care această multitudine poate fi utilizată şi „adaptată” la universul necesităţilor istorice şi evoluţia lor de-a lungul secolelor.

   

 

Hayoun, Maurice-Ruben. O istorie intelectuală a iudaismului: Luminile de la Cordoba la Berlin. – V. 2. Bucureşti: HASEFER, 1999. – 427 p.

Heschel, Abraham Joshua. Omul nu este singur: O filozofie a iudaismului. Bucureşti: HASEFER, 2001. – 299 p.

Lucrarea de faţă este un examen profund , excelent scris, al elementelor evlaviei: cum simte omul prezenţa lui Dumnezeu, cum o exploră, o acceptă şi îşi zideşte viaţa pe temelia ei.

 

Heschel, Abraham Joshua. Dumnezeu în căutarea omului: O filozofie a iudaismului. Bucureşti: HASEFER, 2001. – 575 p.

Abraham Joshua Heschel este apreciat ca exponent al gîndirii hasidice şi popularizator al preceptelor biblice. Cărţile sale sunt de un real folos tuturor acelora care sunt interesaţi de filozofia iudaică.

Larousse. Dicţionar de civilizaţie iudaică: Autori. Opere. Noţiuni. – Bucureşti: UNIVERS ENCICLOPEDIC, 1999. – 368 p.

Dicţionarul constituie o mărturie importantă asupra diversităţii ce caracterizează devenirea istorică a poporului evreu. Autorii ne prezintă evoluţia marilor ramuri ale acestuia, principalele curente religioase ale iudaismului, precum şi un mare număr de personalităţi de primă mărime din domeniile ştiinţei, culturii şi politicii. Alături de dimensiunile rituale, mistice sau filosofice şi de marile tradiţii textuale canonice sunt amintite numeroase practici culturale ce nu se află în legătură directă cu factorul religios.

Rosen, Moses. Eseuri biblice. – Bucureşti: HASEFER, 1992. – 434 p.

Cartea Şef Rabinului dr. Moses Rosen cuprinde mai multe aspecte ale iudaismului: de la definiţa noţiunilor de Tora, Caşer, Şabat, la Calendarul iudaic, Personalităţi notorii, Holocaust şi Ecumenism.

   

Şafran, Alexandru. Schiţa unei etici religioase iudaice. -  Bucureşti: HASEFER, 1999. – 187 p.

Marele rabin Alexandru Şafran, reputat exeget şi erudit al Cabalei, propune în acest volum pagini de excepţională profunzime referitoare la complexa temă a moralei iudaice. Volumul cuprinde multitudinea de reguli de comportament fidele moralei, care decurg din textele fundamentale ale tradiţiei iudaice.