Invitație la lectură

Numeroși oameni de știință, scriitori, pictori, actori, muzicieni evrei au îmbogățit esențial viața științifică, literară, cultural-spirituală și artistică românească. Însă, activitatea creatoare a fost brusc întreruptă de evenimentele dramatice din ajunul și din timpul celui de al doilea război mondial.

În contextul ciuntirii teritoriale și a izolării internaționale, în România, împinsă în mod fatal în sfera de influență a Germaniei naziste, a avut loc ascensiunea la putere a forțelor politice de dreapta, antisemitismul și eliminarea sistematică a populației evreiești din corpul social al țării devenind politică de stat.

În 1938 guvernul român introduce legea de revizuire a cetățeniei a tuturor evreilor din țară. În mod abuziv s-a retras cetățenia română la peste 220 000 de evrei, care au pierdut dreptul la muncă și la proprietate. 

sursa

Mai jos vă propunem cîteva din cărți despre istoria evreilor din România:

Crohmălniceanu O.  Evreii în mișcarea de avangardă românească. – București: Hasefer, 2001. - 201 p.

Despre rolul și locul în istoria culturii românești a astfel de personalități cum ar fi Tristan Tzara, Dan Faur, Paul Păun, Ilarie Voronca, Sașa Pană, Benjamin Fundoianu și nu numai.

O istorie a evreilor din România în date. Vol. II : de la 1920, pîna la 1944. – București: Hasefer, 2000. - 296 p.

Se constituie oare istoria evreilor din România ca o parte a istoriei României sau/și ca o parte a istoriei universale a evreilor? Este ea o ”realitate ontologică” de sine stătătoare, ”paralelă” acestora și cu mecanisme relative ”diferențiate” de producere și reproducere, sau se află cu ele într-o intercondiționare anume?

La acestea, dar și la multe alte  întrebări găsim răspuns în volumul de față.

Iancu, Carol. Bleichroeder și Cremieux: Lupta pentru emanciparea evreilor din România la Congresul de la Berlin. Corespondență inedită (1878-1880). – București: Hasefer, 2006. - 383 p.

Această corespondență inedită aruncă o lumină nouă, nu numai asupra acțiunii personalităților și organizațiilor evreiești din Franța și Germania în favoarea îndepărtaților lor coreligionari români – este pentru ultima dată în secolul al XIX – lea cînd asistăm la desfășurarea unei politici evreiești de intercensiune de o asemenea amploare – dar ea clarifică în egală măsură rolul și atitudinile diplomației franceze și germane față de România și evreii ei. Cu alte cuvinte, ansamblul de documente publicat în această carte intersectează în același timp istoria evreilor și cea a relațiilor internaționale.

Muzeul de istorie a evreilor din România "Șef Rabin dr. Moses Rosen". – București: Hasefer, 2002. - 59 p.

Inaugurat la 15 ianuarie 1978, muzeul a devenit un izvor de cultură, știință, istorie, comportament, din trecut către present. O realizare de ținută academică, care îmbălsămează sufletul omenesc, oricare ar fi condiția lui socială. Un imbold pentru frumos, pentru fiecare din noi, să fim mai mult decît suntem – material și spiritual.

Rozen, Avram. Participarea evreilor la dezvoltarea industrială a Bucureștiului din a doua jumatate a secolului al XIX-lea pana în anul 1938. – București: Hasefer,1995. -192 p. -(Colectia CONTRIBUȚII).

Cercetarea efectuată pe o perioadă istorică îndelungată evidențiază, prin cifre și fapte, contribuția adusă de evreii bucureșteni la creșterea și înnoirea producției, la înființarea, extinderea, echiparea tehnică modernă și funcționarea eficientă a numeroase întreprinderi din cele mai diferite sectoare industriale ale Bucureștiului.

Stephani, Claus. A fost un ștetl in Carpați: Convorbiri despre viața evreilor din Vișeu. –București: Hasefer, 2005. - 263 p.

Ce s-a întîmplat între 1942 și 1944 în Vișeul de Sus, un tîrgușor uitat de la marginea Carpaților, unde timp de secole au trăit împreună în pace evrei, germani, români, ruteni și maghiari? 

În această lume cîndva ”teafără, întreagă, fericită”, în care fiecare era la el acasă – evrei în ștetl, germanii în cartierul Țipserai, românii în micile cătunuri de-a lungul Vișeului, unde trăiau rutenii și maghiarii – în acest peisaj încîntător, marcat de policromie etnică, a pătruns într-o zi, aducînd dezastru și moarte fascismul...

Violență și teroare în istoria recentă a României. –București:Editura Universală, 2006. -142 p: il.

La 21 – 23 ianuarie 1941 în România a vut loc rebeliunea legionară, care a culminat cu pogromul evreilor de la București. Peste 120 de evrei au fost uciși în aceste împrejurări de către legionari...

ACESTE, DAR ȘI MULTE ALTE CĂRȚI LA TEMA PROPUSĂ LE PUTEțI GĂSI ÎN COLECȚIILE BIBLIOTECII NOASTRE.

Lectură plăcută vă dorim!