345

29 марта 2010 г.

Sărbătorile la evrei

SĂRBĂTOAREA PAȘTELUI ȘI A AZIMELOR: PESAH, MAȚOT
Cea mai importantă dintre toate sărbătorile evreieşti este Paştele. Se ţine în fiece an la 15 Nisan (martie-aprilie). Anul acesta sărbatoarea începe în seara de 30 martie şi se termină în 6 aprilie la apus.
Sărbătoarea Azimelor şi cea a Paştelui, au fost iniţial două sărbători distincte. Prima era legată de riturile religioase de primăvara, la culesul primelor recolte. În Orientul Antic bîntuia convingerea că aluatul însemnă degradare care aduce cu sine o anumită impuritate; de aici folosirea rituală a pîinii azime, nedospite.
Paştele era legat de ieşirea evreilor din Egipt. Cu acest prilej oamenii grăbiţi, căci trebuiau să fugă, nu au avut timp să lase să dospească aluatul pentru pîine. Astfel cele două sărbători s-au comasat: cu Paştele începe sărbătoarea Azimelor care ţine opt zile. Ambele sărbători au fost legate de evenimentul ieşirii din Egipt, care a însemnat începutul istoriei religioase a poporului evreu. Este o memorie, pentru toate generaţiile, faptului că Dumnezeu a salvat poporul evreu. Aşa se explică importanţa care se acordă  pregătirii şi celebrarării acestei sărbători.
În seara zilei de 14 Nisan, după apusul soarelui, la sinagogă sunt rostite rugăciunile rituale, ce amintesc de eliberarea evreilor din robia Egiptului. După ceremoniile de la sinagogă, urmează  Cina Pascală. Ea se desfăşoară după un ritual (Seder), care, în esenţă, a rămas neschimbat de pe vremea lui Isus.
Înainte de începerea Sederului, casa trebuie să fie foarte curată, trebuie spălate ferestrele, uşile, podelele, curăţit în spatele dulapurilor şi în toate cotloanele, se face curat nu numai în casă ci şi în curte, la animale şi în grădină.
De asemenea în casă nu este voie să ai nici un fel de mîncare din aluat dospit (hamiţ), toate produsele se dau la vecinii care nu sărbătoresc, sau se consumă înainte de inceperea sărbatorii. La masa de sărbătoare se mănîncă numai din farfurii şi cu tacîmuri care se folosesc numai la Pesah.
Pe masă se pune  un platou special cu 5 castroane care conţin 5 feluri de bucate tradiţionale ptr Pesah: un castron cu o budincă din mere, scorţişoară, vin şi nuci; al doilea conţine pătrunjel sau ţelină presarate cu apă cu sare, care simbolizează lacrimile evreilor sclavi; al treilea  conţine un ou fiert tăiat pe jumătate (răsăritul soarelui); al patrulea - o bucată de cotlet de miel cu os (simbolizează mielul sacrificat); al cincilea castron conţine un sos de hrean (amarul vieţii în sclavie). În mijlocul acestui platou se pune o cană de vin roşu pentru profetul Ilie. În timpul Sederului se ţine uşa deschisă ptr ca profetul să poată intra în casă. Pe masă se mai găsesc încă patru căni de vin care simbolizează cele patru etape ale eliberării evreilor: eliberare, exod, izbăvire şi triumf, iar pe un ştergar special ţesut şi folosit numai cu această ocazie, se pune maţa- o turtă din aluat nedospit. Maţaua se împarte în două: o parte rămîne pe masă, iar cealaltă - se împarte în bucăţele mai mici, se înveleşte în şerveţele ţesute şi brodate special pentru sărbătoare, şi se ascund prin casă.
Dupa ce fiecare membru al familiei gustă din platoul de Seder, se aduc pe masă celelalte bucate: friptura de miel cu legume noi, sos de hrean, pîine nedospită sau mămăligă, oua fierte sau fripte tăiate în două, copturi din aluat nedospit; nu lipsesc merele, nucile şi scorţişoară. Se bea numai vin roşu.
La sfirşitul mesei, copiii primesc daruri, dulciuri şi ouă colorate, se spală pe mîini şi pe faţă şi se sterg cu şerveţelele primite. Aceste şerveţele se folosesc de catre copii şi în urmatoarele 7 zile şi se păstrează în fiecare an.
În ultima seară de Pesach, se aprinde cîte o lumînare ptr fiecare mort din familie, se merge la cimitir înainte de răsăritul soarelui, se face un foc, se aprind lumînări la morminte şi se împart la cei care vin  diferite forme de maţa: colacei, impletituri, pîinici; mere, nuci şi bomboane.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...