345

22 сентября 2010 г.

sărbătorile la evrei

        SUCÓT - SĂRBĂTOAREA CORTURILOR (sau a COLIBELOR)
După sărbătoarea Yom Kipur urmează Sucót - sărbătoarea corturilor, a recoltei şi bucuriei. Iniţial sărbătoarea se ţinea după strîngerea recoltei şi multe rituri au ca scop să aducă mulţumiri lui Dumnezeu pentru roadele primite şi să-L implore de rod pentru anul următor. Ulterior, sărbătoarea a mai primit o semnificaţie: comemorarea vieţii în pustiu, a peregrinării poporului din Egipt pînă în ţara făgăduinţei.
În ajunul sărbătorii, sunt amenajate în grădini, în curţi, sau chiar pe terasele caselor colibe (sucá) compuse din patru grinzi, prinse cu sipce şi şindrilă drept pereţi, iar drept acoperiş - papură şi frunze, prin care se vedea cerul, cu stelele îngheţate de toamnă. În interior coliba era împodobită cu covoare şi ciorchine de struguri şi fructe. Drept mobilă o sucá avea doar o masă şi cîteva scaune.
Timp de o săptamină, aici se ia masa, se citeste, se studiază şi se primesc prietenii, sucaua avînd o profundă semnificaţie socială; părăsindu-şi locuinţele confortabile pentru a se instala în corturi, cei bogaţi îsi dau mai bine seama cum traiesc săracii şi, drept consecinţă, resimt mai puternic dorinţa de a-i ajuta. 
Şapte zile locuiesc evreii în corturi, şapte zile se poartă procesiuni în jurul sinagogii, rostind binecuvîntări.  
Participanţii la procesiune poartă în mîna dreaptă un măînunchi ritual „minim” alcătuit din ramuri de palmier, de salcie şi de mirt, iar în stânga o ramură de chitru de care atîrnă un etrog - fruct asemănător unei lămîi.
 Cele 4 specii de plante reprezintă toate tipurile umane şi anume: etrogul - fruct care posedă gust şi miros - ar simboliza omul perfect, înzestrat şi cu fapte bune (mireasma) şi cu cunoaşterea Torei (gustul). Mirtul - înmiresmat dar insipid îi simbolizează pe acei evrei, care răspîndesc, aidoma aromei, faptele bune, dar care nu cunosc Tora,  palmierul - roditor dar fără mireasmă ar simboliza oamenii care cunosc Tora, dar lipsiţi de fapte bune. Salcia lipsită şi de gust şi de parfum – sunt acei evrei care nu cunosc nici Tora, nici nu săvîtşesc fapte bune.
După rostirea binecuvîntării se iau toate patru "minim" şi se agită în 6 directii: în faţă (est), la dreapta, către spate, la stînga, în sus şi în jos - simbolizînd recunoaşterea omniprezenţei divine în intregul univers.   
Celebrarea sărbătorii este legată şi de un alt obicei de origine cabalistică, şi anume uspizin - care în traducere din aramaică înseamnă „oaspeţi”.
Conform obiceiului cei şapte oaspeti sunt invitaţi în sucá, prezentîndu-li-se în fiecare seară cîte o cerere întregită de rugăciunea "Facă-se voia Ta, Doamne, Dumnezeul nostru şi Dumnezeul părinţilor noştri, fie ca prezenţa Divină să stea printre noi .... Eu invit la masă pe aceşti oaspeţi scumpi: Avraham, Iţhac, Iaacov, Iosif, Moise, Aaron şi David."  
 HAG SAMEAH! SĂRBĂTORI FERICITE! Urează tuturor colectivul bibliotecii evreieşti „I.Mangher”.


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...